Listening to the Earth Beyond Silence/ Ascultând pământul dincolo de tăcere
10.5.2025 - 9.8.2025
Kunsthalle Seinäjoki, Art and Culture Centre Kalevan Navetta, Nyykoolinkatu 25, Seinäjoki, Finlanda
O expoziție curatoriată de Comitetul pentru Resurecție: Adelina Luft, Ovidiu Tichindeleanu, Raluca Voinea
Contribuții:
Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață & Adelina Ivan, Darya Tsymbalyuk, Eduard Constantin, Jaana Kokko, V. Leac, Vlad Basalici
Collectivo Suumil Móokt’aan & Valiana Aguilar
Weaving Realities & Aldo Esparza Ramos, Yuchen Li
PARI (Panen Apa Hari Ini) & Anang Saptoto
Trăim într-o lume a zgomotului neîncetat, nu într-una a conversațiilor peste diferențe. După cum ne reamintea Rolando Vazquez, tehnologiile fosile și industriile miniere consumă în fundal ancestralitatea Pământului, înghesuind totul în timpul-Acum al modernității. Discuțiile aduse în prim plan rareori întrerup larma superficială a ciclurilor de știri. Zgomotul modernității reduce la tăcere mișcările care reclamă un trecut îndepărtat și relația vie cu pământul.
Patru colective diferite care re-învață să asculte Pământul dincolo de tăcere aduc în această expoziție semne ale pământului, din China, Indonezia, Olanda, România și Yucatan, între altele.
read more /
CULTIVATORS OF LIFE/ Cultivăm viață
Anunțăm un nou program multianual: CULTIVATORS OF LIFE/ Cultivăm viață, inițiat de tranzit.ro/București în parteneriat cu MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Cultivators of Life este un program cultural care continuă și sprijină activitățile începute în 2021 la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață de la Siliștea Snagovului, centrate pe conservarea biodiversității, testarea unor prototipuri ecologice și regândirea relației dintre pământ, materiale și producție artistică. Programul propune studiul și formularea unui nou lexicon și a unor practici legate de relațiile emergente dintre cunoașterea indigenă/strămoșească, cultivarea pământului și științele naturii. Acesta se va desfășura prin organizarea unei serii de rezidențe artistice la Stația de Cercetare și în orașul Debrecen din Ungaria, evenimente deschise în patru grădini din afara Bucureștiului, ateliere aplicate, conferințe cu filosofi indigeni și invitați locali la Muzeul Național al Țăranului Român, și o expoziție finală de grup la MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen cu o deschidere planificată pentru octombrie 2026.
read more /
Mimosa Pudica
Rezidența artistei Valentina Vetturi și o reuniune cu ea pe 26 aprilie 2025 /
Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață
Int. Primăverii nr. 10, sat Siliștea Snagovului, comuna Gruiu, jud. Ilfov
După mai bine de zece ani de la prima ei colaborare cu tranzit.ro/București, artista Valentina Vetturi se întoarce aici, de data aceasta în relație cu proiectul său Mimosa Pudica, o cercetare performativă despre cum învățarea despre memoria lor împreună cu plantele poate direcționa principiile ecologiilor digitale.
„În centrul acestei cercetări se găsesc două întrebări care mi-au inspirat practica artistică de peste un deceniu: cum ne amintim și uităm, individual și ca societate? Și ce rămâne din noi atunci când nu ne mai amintim nimic sau dacă ne amintim prea mult? Mișcarea și spațiul create între experiențele uitării și reamintirii formează esența identităților noastre hibride, multiple, ca indivizi și colective. De-a lungul anilor, am căutat răspunsuri la aceste întrebări în persistența muzicii în memoria umană. Am cercetat tehnologiile internetului și adâncimea datelor permanente pe care acestea le păstrează, și am observat memoria fragilă a papier-mâché dizolvându-se în apă. Cu Mimosa Pudica mă orientez către lumea plantelor. Inversând perspectiva antropocentrică, activez ascultarea, observarea, interacționarea, precum și alte practici de învățare împreună cu plantele, întrebând cum își amintesc ele și dacă uită. Această etapă de ascultare individuală alternează cu practici discursive și experiențe împărtășite de către experți din diferite discipline.
În timpul rezidenței de la Stație, vom observa câteva dintre plantele din Grădina Cosmos și vom invita în conversație și câteva Mimosa Pudica. Un proces de observare va începe astfel, în colaborare cu tranzit.ro, care va dura până în luna septembrie și poate mai mult. În paralel, observații similare sunt întreprinse, fizic și de la distanță, în Bari, Londra și Haga.
read more /
Grădina Tranzit și Grădina Cosmos sunt incluse în Festivalul
Sălbatic, necultivat și spontan, ce se desfășoară în spațiul La Casa Encendida, Madrid
18 martie – 6 aprilie 2025
Parte din Festivalul Salvajes, Silvestres y Espontáneas 2025 organizat de La Casa Encendida, colectivul Paisanaje din Madrid crează o instalație murală care prezintă o cartografiere deschisă a unor proiecte care reinterpretează grădinile comunitare drept spații pentru învățare și experimentare.
{Paisanaje*https://paisanaje.org/, cu natura sa duală, curatorială și artistică, prezintă o selecție de inițiative care explorează, în situații diferite, noi moduri de a locui lumea alături de alte specii. Aceste grădini ne invită să imaginăm relații alternative cu ființele vii, pentru care cunoașterea științifică se împletește cu un mod poetic de coexistență cu plante, animale și ciuperci.
Expoziția funcționează ca o arhivă vie – un spațiu pentru schimbul de cunoaștere și convergența unor propuneri care să inspire. Opt proiecte invitate vor împărtăși documente, fotografii, înregistrări audio sau manifeste, permițând realizarea unor conexiuni între experiențele lor și cele ale vizitatorilor spațiului.
read more /
Munci de primăvară la Stație
Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață,
Int. Primăverii nr. 10, sat Siliștea Snagovului, comuna Gruiu, jud. Ilfov
Stația e un loc al participării, unde roadele pământului sunt mai bogate atunci când sunt crescute de o multitudine de mâini, unde cântecele păsărilor reverberează prin multe urechi care sunt dispuse să le audă, unde vedem generozitatea plantelor în schimbul îngrijirii pe care le-o oferim, și unde putem atinge poveștile celor care ne-au ajutat să construim structurile pe care le folosim.
Dacă vreți să participați la acest proces de plantare, construcție, menținere, acompaniat de gătit, ascultat, reamintit, trimiteți-ne un mesaj pe adresa raluca.voinea@tranzit.org.
read more /
Retragerea din Meta
tranzit.ro/București se retrage treptat de pe platformele social media deținute de corporația Meta. Pentru a păstra consecvența cu programele și misiunea noastră, nu mai putem să legitimăm în continuare și să investim (timp, energie, date) într-un instrument de cenzură și represiune, care este în prezent pus în serviciul unui regim politic ce prioritizează anularea violentă a adevărului și încălcarea unora dintre cele mai de bază drepturi ale omului.
În timp ce căutăm activ alte platforme unde să ne putem întâlni cu colegii și cu publicurile noastre, ne puteți deocamdată găsi pe Bluesky: @tranzitb.bsky.social, pe Pixelfed: pixelfed.social/Statia, și vă puteți abona la newsletter-ul nostru: https://ro.tranzit.org/ro/newsletter/.
read more /
Mihaela Moldovan: Firul nesfârșit al speranței
tranzit.ro/București și The Last Archive prezintă:
Mihaela Moldovan: Firul nesfârșit al speranței
21 decembrie 2024, 14:00-18:00
O intervenție temporară la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață
Int. Primăverii nr. 10, sat Siliștea Snagovului
Coordonate GPS
Un ghem de paie este înfășurat într-o dantelărie realizată dintr-o sfoară fragilă dar rezistentă, aducând împreună materialul organic și modest care reprezintă miezul lucrării și firul ca un simbol îndelungat al conectivității, în lume și între straturile vieții. Situat în câmp și interacționând cu elementele naturale, obiectul devine un mic soare căzut pe pământ, un licăr de culoare și speranță în zilele scurte de iarnă. Treptat, încercuit de vegetație în primăvară și ars de adevăratul soare în vară, ghemul de paie și sfoară va deveni și va aparține pământului, va dispărea în peisajul pe care, pentru scurt timp, a încercat să-l imagineze ca pe un cer răsturnat.
read more /
L’Internationale prezintă două noi publicații: Soils & Collective Study in Times of Emergency
L’Internationale prezintă două noi publicații: Soils & Collective Study in Times of Emergency
Soils
internationaleonline.org/publications/soils
Soils a fost publicată cu ocazia expoziției eponime de la Van Abbemuseum. Solul este un material puternic și rezistent. Este viu, respiră și se poate reface. În această expoziție, solul este văzut și ca materie și ca metaforă. Pentru unii, solul este folosit ca mijloc artistic. Pentru alții, solul este metafora posibilității nu doar a rezistenței dar și a re-existenței, a înțelegerii relațiilor noastre cu Pământul astăzi.
Acest volum este o reflecție a expoziției Soils de la Van Abbemuseum. Expoziția a fost planificată timp de cinci ani iar publicația poartă cititorul prin diferitele etape ale realizării ei. Pe lângă o bogată selecție de imagini, include texte ale celor trei curatori, precum și ale artiștilor și interlocutorilor cheie: Teresa Cos Rebollo, Zena Cumpston Charles Esche, Wapke Feenstra/Inez Dekker, Victoria Lynn, Struggles for Sovereignty și Rolando Vazquez.
Stația experimentală de cercetare pentru artă și viață a prezentat o mică expunere în expoziția Soils, curatoriată de Comitetul pentru resurecție (Adelina Luft, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea), incluzând contribuții de Artist anonim (Transilvania, sec. 19), Adelina Ivan, Anang Saptoto, Eduard Constantin, Livia Pancu.
vanabbemuseum.nl/en/see-and-do/exhibitions-activities/soils
Collective Study in Times of Emergency
internationaleonline.org/publications/collective-study-in-times-of-emergency/
Collective Study in Times of Emergency [Studiu colectiv în timpuri de criză] strânge într-un volum nouăsprezece contribuții publicate pe platforma L’Internationale Online din noiembrie 2023, incluzând eseuri, selecții de scrieri colective, poezie, sesiuni de ascultare, compilații DJ și altele. Spre deosebire de alte publicații editate de L’Internationale Online, aceasta nu a fost gândită de la început spre a deveni o carte. Așa cum explică primul editorial, din noiembrie 2023, impulsul, urgența și necesitatea pentru această muncă a fost aceea de a înțelege implicațiile genocidului care se desfășoară în Gaza, pentru sfera culturală, din locurile în care partenerii L’Internationale operează.
read more /
Noutăți de la Stație
Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață
Intrarea Primăverii nr. 10, sat Siliștea Snagovului, comuna Gruiu, jud. Ilfov
Coordonate GPS
A fost un an greu pentru noi la Stație: seceta, tristețea, munca de construcție avansând prea încet și înaintarea vârstei instalându-se prea rapid. Cu toate astea: plantele pe care le-am salvat de la a fi complet arse de soare, legumele pe care vecinii noștri au reușit totuși să le culeagă, noii vecini care nu s-au lăsat descurajați și ni s-au alăturat pe terenurile de lângă Stație, prietenii care au venit să planteze și noii vizitatori care au venit să asculte, ceea ce am reușit totuși să construim, aliații și colegii din locuri îndepărtate, apusurile și iarba care a ieșit după ploaie, insectele pe care nu le aveam anul trecut, șopârlele pe care le-am numit Sam, toate acestea au fost motive de încurajare, ce ne-au ajutat să ne împotrivim agendei apocalipsei ce ghidează viața de zi cu zi în alte locuri, mai aproape și mai departe.
Decembrie ar fi trebuit să fie timpul în care să celebrăm supraviețuirea noastră colectivă pentru încă un an, dar în schimb ne trezim naufragiați pe singurul teritoriu care mai oferă protecție pentru moment: imaginarul speranței, orizontul de încredere în dorința oamenilor pentru binele comun mai degrabă decât pentru capitularea individuală în fața sfârșitului lumilor. Noi (oamenii de la Stație și din jurul ei, păsări, anghinare, insecte, șopârle, câini vagabonzi și multe altele) credem că acest teritoriu poate fi oricât de larg pe cât vrem să-l întindem, oricât de fertil pe cât ne luptăm să-l irigăm, oricât de primitor pe cât îndrăznim să-l facem.
În același timp în care admitem că modul în care noi înțelegem teritoriul poate fi răsturnat pe dos, că păsările pe care noi le auzim sunt ascultate și de alții, care preferă să recunoască în cântecul lor ritmuri ale unor criminali fasciști, apusurile noastre pot fi colorate de alții în culorile steagului național, referința noastră la pământ și la resurse poate fi încadrată ca un drept „natural” al poporului, noi știm că niciuna dintre toate acestea nu sunt „ale noastre” și în același timp le revendicăm din ghearele „lor”. „Ei” nefiind votanții, masele de votanți ai dreptei, nici vecinii noștri din sat, nici rudele noastre din diaspora, ci ei, aceia care fac aceste propuneri dintr-o poziție pe care am mai văzut-o înainte, pe care o întâlnim peste tot în jur, poziția puterii mesianice care de fapt doar protejează interesele câtorva, poziția, deghizată drept propunere anti-sistemică și care de fapt combină oportunismul și populismul, capitalismul și fascismul, etno-naționalismul și neo-feudalismul.
read more /
Unii dintre noi nu au murit
Atelier de plantare de toamnă /
Sâmbătă, 9 noiembrie 2024, 11:00 – 17:00
Stația experimentală de cercetare pentru artă și viață
Intrarea Primaverii nr. 10, Siliștea Snagovului
Coordonate GPS
În toamna anului 2022 am plantat primii copaci în Grădina Cosmos, atunci când războiul din Ucraina era încă la început și pământul trimitea vibrații ale bombelor care cădeau nu departe de noi, și ale ecocidului în desfășurare. În toamna lui 2023, după atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului și urmarea acestuia, masacrul palestinienilor care s-a transformat în genocidul la care încă suntem martori, am plantat pomi fructiferi, care ar trebui să devină o livadă a speranței. Caiși, peri, vișini, migdali și gutui. În limba aramaică din Galilea, gutuia era cunoscută drept fructul miraculos. În toamna lui 2024, în timp ce Libanul este bombardat, organizăm o nouă sesiune de plantare colectivă. Vom planta un cedru libanez, mai mulți pomi fructiferi, inclusiv un gutui numit Constantinopol, viță de vie și altele.
read more /
Imagini ale vieții bune în Est
Expoziție și Forum /
Chișinău, 14-28 septembrie 2024
Participanți expoziție: Darya Tsymbalyuk, Ghenadie Popescu, Maria Doni, Marina Sulima, Nikita Kadan, Pavel Brăila, Tatiana Fiodorova, Alexandra Tatar, Ana Barbu, Ana Kun, Andrei Nacu, Catherine Morland, Daria Nedelcu în colaborare cu Cyrill Lim, Jo Brăilescu, Irina Botea & Jon Dean, Lilia Nenescu, Maria Mora în colaborare cu Tudor Vlădescu, Paula Dunker, Raluca Popa, Silvia Dogaru
Spații expoziție: Bunker, Lutnița, Zpațiu
Vernisaj: 14 septembrie 2024
Participanți forum: Charles Esche (online), Corina Oprea (online), Elena Crippa, Irina Cios, Magda Radu, Miki Braniște (online), Sara Buraya, Theo Prodromidis, Zdenka Badovinac (online), Diana Munteanu, Lilia Dragneva, Nora Dorogan, Octavian Eșanu (online), Pavel Brăila, Rusanda Curcă, Ştefan Rusu, Tatiana Fiodorova, Valeria Barbas, Vitalie Sprînceană, Vladimir Us și alții
Muzeul Național de Artă al Moldovei
15 septembrie 2024
Curatori: Comitetul pentru Resurecție (Adelina Luft, Nora Dorogan, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea)
În perioada 14 – 28 septembrie 2024 se va desfășura la Chișinău proiectul „Imagini ale vieții bune în Est” organizat de tranzit.ro/București în parteneriat cu teatru-spălătorie, Asociația Ksak (Centrul pentru Artă Contemporană Chișinău) prin spațiul Bunker, galeria Lutnița, Zpațiu și Muzeul Național de Artă al Moldovei. Curatoriat de Adelina Luft, Nora Dorogan, Ovidiu Țichindeleanu și Raluca Voinea, proiectul constă într-o expoziție organizată la spațiile partenere, deschisă pe 14 septembrie, și un forum public la Muzeul Național de Artă al Moldovei, ce va avea loc pe 15 septembrie.
read more /
Suveranitate alimentară tăcută în Europa de Est
Prelegere /
cu Natalia Mamonova (Ucraina/Norvegia)
respondent: Valer Simion Cosma (Romania)
Vineri, 19 iulie 2024, orele 18:00 -20:00
La Muzeul Național al Țăranului Român (Sala Acvariu, intrare prin restaurant)
Credit imagine: pictură în acuarelă de Natalia Mamonova
Alimentarea populațiilor în creștere cu alimente produse în mod sustenabil continuă să reprezinte o provocare, devenind cu atât mai importantă o dată cu pandemia, criza climatică, războaiele din Ucraina și Gaza, și ascendența dreptei extreme în Europa. În timp ce politicienii dezbat diferite modalități prin care sistemele alimentare pot deveni mai inovative și reziliente, în Europa de Est există o soluție care e la îndemână și practicată de decenii. Agricultura la scară mică și rețelele alimentare locale sunt practici răspândite în multe țări post-socialiste, însă nu sunt văzute de regulă ca alternative sustenabile la agricultura industrială globală. Între timp, așa cum exemplul Ucrainei arată, aceste practici nu sunt doar ecologice și sustenabile, ci au capacitatea de a hrăni populația unei țări cu produse sănătoase în vreme de pace și război.
În prelegerea sa, Natalia Mamonova va împărtăși rezultatele cercetării sale pe tema impactului războiului Rusiei în Ucraina asupra sistemelor alimentare ucrainene și globale. Aceasta va discuta despre rolul fermierilor din micile gospodării în asigurarea securității alimentare în Ucraina în timpul războiului, practici de solidaritate și rețele informale în producția și distribuția alimentară, precum și lecțiile pe care restul lumii le poate învăța de la fermierii mici din Ucraina. Natalia va prezenta totodată cercetarea realizată pe tema suveranității alimentare tăcute și mișcările fermierilor din diferite țări din Europa de Est pentru a înțelege cum ne putem transforma sistemele alimentare astfel încât să putem hrăni o populație în plină expansiune fără a distruge planet.
În continuarea prelegerii Nataliei, Valer Simion Cosma va oferi câteva comentarii pentru a crea o punte între subiectele propuse din cadrul prezentării și contextul agricultural și rural din România. Pornind de la munca de teren extensivă în spațiul rural românesc, precum și de la câteva proiecte inițiate de acesta, cum ar fi Școala de Vară de la Telciu, Conferințele de Vară de la Telciu și Culese din Rural, intervenția acestuia va aduce discuția mai aproape de potențialul pe care proiectele artistice, culturale și educaționale le au în a schimba felul în care înțelegem lumea rurale și în a crește interesul public față de fațetele ei contemporane complexe.
read more /
