Istoria (nu) se repetă
Proiecție de film și discuție publică
de Veda Popovici și Mircea Nicolae
Sâmbătă, 15 septembrie 2018, ora TBA
tranzit.ro/ Iași
Str. Al. Lăpușneanu, nr. 7-9
Sâmbătă, 15 septembrie, vă invităm la proiecția filmului Istoria (nu) se repetă care va fi urmată de o discuție publică cu autorii filmului, Veda Popovici și Mircea Nicolae.
Tranziția de la întuneric la lumină, de la autoritarism la libertate, de la comunism la capitalism - acestea formează marea narațiune a perioadei recente. Ea aruncă experiențele colective de solidaritate și rezistență în notele de subsol ale istoriei.
Visările și proiecțiile anilor ‘90 și 2000, dorințele post-revoluționare pentru o lume cu adevărat mai bună pentru toți și toate, ele rămân îngropate sub caritasurile, mineriadele și plecările în străinătate.
În Istoria (nu) se repetă acestea se întorc fragmentate și imperfecte în narațiuni ale lumilor posibile dar pierdute: sindicate feministe, mișcări radicale, proiecte economice colaborative, campanii de informare asupra pericolelor noului capitalism.
O colaborare între Veda Popovici și Mircea Nicolae, Istoria (nu) se repetă constă în explorarea unor momente istorice cheie din perioada 1989-2000.
În 2017, unul dintre produsele acestei cercetări a fost un film de 40 de minute, numit “Istorii Post-Revoluționare”. El înglobează direcțiile generale și intențiile de bază ale întregii inițiative.
Folosind metoda de ficțiunii documentare, filmul repează, dar și remediază o serie întreagă de situații istorice care au generat la vremea lor disfuncții și probleme, lăsând în urmă o mare presiune socială, care se simte și în ziua de astăzi. Asupra acestor momente se intervine prin narațiuni temporale și spațiale alternative ancorate în orașul București, elaborate pe parcursul unor ateliere de lucru asupra temelor tranziției, prin colaborarea cu o serie de artiști, formatori de opinie, activiști sociali și sociologi.
La Istoria (nu) se repetă au participat în 2017:
Claudiu Cobilanschi, Dora Constantinovici, Carmen Gheorghe, Roxana Marin, Tudorina Mihai, Adrian Păun, Ioana Vlad, Victor Vozian.
Veda Popovici (1986, Timișoara) lucrează ca artistă politică, teoreticiană angajată și activistă locală. Interesele sale traversează aceste câmpuri cuprinzând intervenții în politicile reprezentării identităților colective, practici feministe și decoloniale și in/ofensivitatea politică a artei. Angajamentele sale politice se regăsesc în lupte locale pentru justiție locativă și organizarea comunitară a vieții și muncii, în cadrul cooperativei Macaz, Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire și Gazetei de Artă Politică. Și-a finalizat teza de doctorat despre naționalism în arta din România anilor 70-80 și a ținut un curs bazat pe gândire decolonială despre artă și cultură în context românesc, ambele la Universitatea Națională de Artă din București. Trăiește și lucrează în București.
Între anii 2006-2009, Mircea Nicolae a dezvoltat o serie de o sută de intervenții artistice pe parcursul cărora a cercetat structura socio-politică a orașului București prin intervenții anonime în spații publice și în locuri părăsite, investigând în același timp și spațiul mai intim al istoriei afective personale. Aceste intervenții artistice reflectau, printre altele, asupra consecințelor sociale ale consumerismului, ale legislației urbane, dar și producția de arhitectură din capitală. În proiectele sale mai recente, Mircea Nicolae e interesat de identitatea urbană a unui oraș în continuă schimbare culturală și economică. Nicolae analizează aceste transformări de nivel material și semantic din cadrul orașului București cu ajutorul unor lucrări video. În același timp, el pune în discuție aceste probleme și folosind metodologia fotografiei documentare, produsă cu ajutorul unei camere foto pe format mare.
O producție O2G.
Parteneri: Macaz - Bar,Teatru, Coop; Gazeta de Artă Politică
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
