english/
tranzit.org/

tranzit.ro/ bucurești/ cluj/ iași/ sibiu/

Legături diagonal compus

Nicoleta Bercaru, Otilia Boeru, Dorina Horătău, Claudia Mușat, Iulia Toma

Curatoare: Raluca Voinea și Iulia Toma

22 iunie – 26 iulie 2015

Vernisaj: luni, 22 iunie 2015, orele 19:00

tranzit.ro/ București, Str. Gazelei nr. 44, sector 4

De la epitafele medievale și covoarele populare la tapiseriile monumentale comandate de statul socialist și la imprimeurile destinate designului contemporan de interior, artele textile au fost aproape întotdeauna supuse statutului lor de arte eminament decorative, în sens mai larg, de ornament prețios al ideologiilor sau al Bisericii și în cel mai modest, de accesoriu cald al caselor.Fiind teritoriul predilect de manifestare a femeilor-artiste, ele au fost în același timp considerate arte minore și, în ciuda atenției de care s-au bucurat în perioada socialistă nu au reușit până acum – cu rare excepții, în care artiste precum Ana Lupaș sau Șerbana Drăgoescu le-au explorat potențialul transformându-le în instalație/ intervenție și obiect sculptural – să atingă aceleași trepte de recunoaștere precum alte medii (pictura și sculptura înainte de 1989, noile media după).

Expoziția Legături diagonal compus prezintă cinci artiste din generații diferite, care abordează mediul textil în specificul lui, în același timp autonomizîndu-l, sustrăgându-l presiunii decorativului sau monumentalului. Ele creează obiecte abstracte, nostalgice, ironice, reflexive sau politice, indicând tot atâtea direcții în care firul textil, gogoașa de mătase, imprimeul, cusătura sau broderia conturează lumi, definesc sau evocă spații și istorii, individuale și colective.

Colajele și țesăturile Claudiei Mușat folosesc gogoașa de mătase ca pe o materie ce încastrează memoria ancenstrală a formelor, sunetelor sau bătăilor de aripi; notațiile muzicale bizantine sau ritmul implacabil și imprevizibil al Moiraelor sunt surse de inspirație pentru lucrări în care geometricul, minimalul, minuțiosul tehnic sunt generate întotdeauna de pulsația organică și în care munca metodică și organizată lasă în urmă reziduuri diafane.

Resturi de material textil – rămășițe inutile, fragmente prea mici pentru a-și mai țese propriile narațiuni autonome, fâșii ținute de obicei laolaltă în pungi de plastic ascunse în vreun dulap – sunt asamblate de Dorina Horătău în miniaturi colorate, expuse în casete transparente și semi-deschise, pe socluri construite special din lemn vechi și metal patinat, stabilind un dialog între materialele dure și cele fragile. Ea recuperează și reciclează astfel un timp prea repede uitat dar totdeauna la îndemână, acela al trecutului care nu dispare ci rămâne latent în materialele din jurul nostru.

Acestor două poziții nostalgic-tactile și tonic-abstracte le sunt opuse alte două, ale unei generații cuprinse de anxietate și bântuite atât de fantomele străbunicelor cât și de știrile apocaliptice ale momentului.

Paravanele Otiliei Boeru pun în relație o comunitate încolonată (a muștelor, vietăți nedorite și atrase de lâncezeală și descompunere, dar și motiv în cusătura tradițională) cu o Casă a Poporului întunecată ca o Casă a Morții dar ale cărei rădăcini sunt deja prea adânci pentru a mai putea fi tăiate. Iar Pictura sa spațială suspendată amenințător într-un colț al spațiului ca o escadrilă de avioane în prăbușire abandonează materialele textile clasice în favoarea plasticului și buretelui de izolație care aparțin imaginarului industrial contemporan, materiale care sunt de obicei integrate în armătura invizibilă a construcțiilor.

Iulia Toma preia un slogan al patriarhalismului secolului 19 german (perpetuat cu succes de regimul nazist și circulând universal-prescriptiv, sub diverse denumiri, în forme culturale sau legale, până astăzi), Kinder, Küche, Kirche (copii, bucătărie, biserică, adică cele trei destinații ale femeii-model) și îl atașează unui alt simbol întunecat și imediat recognoscibil al violenței și opresiunii – coiful Ku Klux Klan. Cusătura delicată a artistei pe țesătura albă evidențiază cele trei inițiale și doar apropiindu-ne descoperim că în spatele lor se află o altă triadă decât cea a suprematismului alb nord-american și doar aparent mai puțin inofensivă, căci mai profund instituționalizată și acceptată.

Diagonalele poate prea abrupte dintre cele patru artiste sunt reconciliate în Cartea de colorat a Nicoletei Bercaru, în care găsim cusute cu umor și ingenuitate momente cotidiene ale unor personaje aflate în situații atât de recognoscibile și peisaje atât de familiare încât am putea fi chiar noi.

Nicoleta Bercaru (născută în 1990) a studiat artele textile la Liceul de Artă din Ploiești și la Universitatea de Arte din București (master în 2014 și licență în 2012). A participat la expoziții de grup în București, Târgu-Mureș (2011-2015) precum și la Trienala artelor textile tinere din Polonia (2013).

Otilia Boeru (născută în 1979) este asistent univ. dr. la departamentul Arte textile și Design textil, Facultatea de Arte Decorative și Design, Universitatea Națională de Arte, București. Pe lângă activitatea didactică desfășurată în cadrul Universității din 2004 desfășoară o activitate de cercetare și experimentare în atelierul personal. Temele abordate sunt: Efecte plastice obținute prin tehnici și materiale textile, Compoziția modulară în exprimarea vizuală, Design de suprafață din materiale flexibile, Textile luminescente, etc.

Dorina Horătău (născută în 1969) este artist vizual cu experienţă în domeniul artelor şi designului textil. Este preocupată în mod special de subiectele legate de compoziţia spaţiului interior şi integrarea gestului textil în cadrul acestuia ca accent şi simbol. Din 1990 până în prezent a participat la numeroase expoziţii (saloane, municipale, bienale, trienale etc.) organizate în muzee, centre, instituţii culturale, galerii şi spaţii alternative. Predă în cadrul Facultăţii de Arte Decorative şi Design din Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti.

Claudia Mușat (născută în 1958) este lector universitar la Departamentul de Arte și Design Textil al Universității Naționale de Arte din București. Începând cu 1982 a participat la numeroase expoziții – saloane de artă, anuale, bienale și trienale organizate de UAP în România, precum și la manifestări similare din străinătate, cum ar fi Bienala Internațională de Dantelă, Bruxelles (1998) sau Bienala Internațională de Miniaturi Textile, Angers, Franta (1993). Între 2005 și 2008 a participat la proiectul de cercetare „Producția integrată și managementul durabil al unei ferme agricole sericicole de reproducție”, iar în 1997 la campania de documentare în vederea realizării proiectului „Drumul mătăsii în România”.

Iulia Toma (născută în 1974) lucrează atât cu mediile de expresie estetică din jurul materialului textil ca prim studiu cât şi cu fotografie, pictură, instalaţie şi text. Se concentrează în ultima vreme pe temele sociale ale căror rezonanţă o regăseşte în propriul parcurs: feminism, relaţiile interpersonale din comunităţile închise, materialitatea urbană a locuirii, echitate socială, etc. Este preparator universitar asociat al Departamentului de Arte şi Design Textil al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, în cadrul căruia tocmai și-a obținut doctoratul (2015). Între expozițiile recente se numără : Vienna Biennale 2015: Ideas For Change, MAK, Viena, 2015, Eroismul răsare într-un depozit de mărfuri, Salonul de Proiecte, Anexa MNAC, București, 2015, Untitled Fighter (solo show), Galeria Ivan, București, 2014.

Expoziția Legături diagonal compus poate fi vizitată până la data de 26 iulie 2015, prin programare la adresa de email raluca.voinea@tranzit.org.

/ro.tranzit.org/ro/calendar/bucuresti

Fundația ERSTE este partenerul principal al tranzit.ro.