REVIZITÂND SOCIALISMUL DE STAT VII
28 martie 2024, ora 19:00
tranzit. ro/Cluj, str. Napoca nr. 16, Cluj-Napoca
Vă invităm să vă alăturați seriei de conferințe de la tranzit.ro/Cluj în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în cadrul proiectului Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis.
Cea de-a șaptea întâlnire este prezidată de Siyaves Azeri.
Înregistrarea întâlnirii poate fi ascultată aici.
Seria întreagă a podcast-ului Revizitând socialismul de stat
Una Blagojević
"Criza postbelică a marxismului": perspective de la revizioniștii marxiști iugoslavi"
În prelegerea mea, voi discuta despre "criza marxismului" și "criza socialismului", analizând exemplul revizioniștilor marxiști iugoslavi. Discursurile lor de criză au cuprins dezbateri privind criza epistemologiei, criza subiectivității și criza filosofiei care aveau loc în cercurile intelectuale din Europa de Vest. Dezorientarea și atomizarea ființei umane - fenomene pe care ei le-au adoptat și ajustat din analiza societăților tehnologice occidentale - au dus inevitabil la o dezintegrare a societății iugoslave, alături de creșterea latentă a afirmațiilor etnonaționale la începutul anilor 1970. Subliniez modul în care cadrul lor conceptual al crizei a facilitat adoptarea unor poziții filosofice și politice etnonaționaliste integrale.
Martin Küpper
"Cum să inventezi o știință? Estetica în RDG"
În anii 1980, Wolfgang Heise a pus o întrebare cu totul remarcabilă - "Ce probleme au nevoie de estetică?". Această întrebare este semnificativă, deoarece ajută la definirea scopului unei științe sau al unei discipline academice, precum și la determinarea obiectului său de studiu. Când Heise a pus întrebarea colegilor săi din cadrul secției de Studii Culturale/Estetică de la Universitatea Humboldt din Berlin, aceștia au rămas perplecși. Aceasta deoarece estetica exista deja ca disciplină academică independentă de aproape 20 de ani, cu materialele sale didactice, monografiile, eseurile, sistemul de recenzii, personalul didactic și cadrele academice. Estetica era strâns legată de arte și de studiile culturale, și chiar și artiștii și scriitorii se ocupau de rezultatele esteticii în diverse forme. Cu toate acestea, întrebarea lui Heise era încă iritantă, deoarece părea să sugereze că căutarea anterioară a ceea ce face ca estetica să fie unică ajunsese într-un punct mort. Oare oamenii de știință nu știau ce făceau și de ce? Sau, pur și simplu, accentul se schimbase sau se evaporase? Oare estetica era acum doar un joc al minții pur academic, teoretic-abstract, fără niciun scop practic, pe care RDG și-l permitea pentru a ține pasul la nivel internațional? În lumina întrebării lui Heise, această prelegere va explora problemele care au dus la fondarea esteticii în anii 1960, precum și modul în care estetica a încercat să le rezolve din punct de vedere instituțional și academic.
Această lucrare a fost susținută de proiectul "Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis " finanțat de Uniunea Europeană – NextgenerationEU și Guvernul României, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România, contract nr. 760044//23.05.2023, cod PNRR-C9-I8-CF104/15.11.2022, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul Componentei 9, Investiția I8.
Partenerul principal al tranzit.ro este ERSTE Stiftung.
Mai multe informaţii:
Stefan Baghiu / stefan.baghiu@ulbsibiu.ro
Alex Cistelecan / altcistelecan@gmail.com
