OVIDIU POP | Occidentalismul clasei de mijloc românești: despre localitate în neoliberalism
Aceasta este cea de a 2-a contribuţie în proiectul „Strălucirea şi Nefericirea Claselor de Mijloc Europene”, contribuţie ce se va materializa pe parcursul acestei săptămâni în Iaşi, finalizându-se cu o prelegere-performance, vineri, 7 iulie 2017, orele 17:30. Evenimentul va fi transmis live.
Marţi, 4 iulie şi miercuri, 5 iulie, de la orele 16:00 – 18:00 vor fi organizate două sesiuni de lectură împreună cu Ovidiu POP.
“Neoliberalismul transformă nu doar relațiile de producție, ci și locurile de producție și de viețuire. Termenul de loc se referă la dimensiunea materială care-l compune – natură și infrastructură –, dar are și o latură simbolică. Pe latură simbolică, dispozitivele neoliberale operează în moduri care susțin anumite discursuri de apartenență și de excludere. Ele servesc unei arte de guvernare specifice. Nu mai suntem la începuturile ei în neoliberalismul postsocialist, dar suntem la începuturile ei în a o înțelege și a dezvolta strategii de rezistență.
Prelegerea și discuția pe care le propun ating două din aceste moduri în care localitatea este produsă în neoliberalism. O să vorbesc despre specificarea națională și despre funcția Nucleului Occidental la clasa de mijloc românească. Inevitabil, discuția va ajunge la migrație. Migrația spre Occident, prin aderarea României la UE, a accelerat articularea unui discurs esențialist despre diferența dintre Est și Vest în Europa. O să arăt câteva elemente ale acestui discurs pe care îl regăsim la clasa de mijloc de limbă română din diasporă. Și o să le leg de formele de naționalism pe care le-am văzut la recentele proteste de stradă.
Într-un moment în care clasele sociale se cristalizează, clasa de mijloc din țară și clasa de mijloc din diasporă își dau mâna. Ambele acționează dintr-o poziție privilegiată și vulnerabilă, în același timp. Ambele sunt producătoarele unei cunoașteri specifice, pe care o vor convertită politic. Se discută despre înființarea de noi partide; despre un nou mod de a face politică în țară. Privilegiate în raport cu lucrătorii și lucrătoarele slab calificate de pe piața muncii din UE, subalterne în raport cu clasa de mijloc occidentală, burghezia diasporică și burghezia ”autohtonă” vor puterea. Locul din care vorbesc despre ”românitate” și ”europa”, despre civilizație și dezvoltare, adică localitatea pe care o produc, sunt strategii de legitimare. Conținutul lor e ambivalent: reacționarismul se îmbină cu proiectele eliberatoare.
Folosind materiale publicate pe bloguri, articole din presa online, fragmente de teorie critică și decolonială etc. prelegerea propune să scoată la iveală câteva din mecanismele de dominare pe care clasa de mijloc le produce și reproduce. Un alt scop este de a arăta în ce fel poziționarea micii burghezii ascunde o tensiune imperialistă încrustată în sistemul global de producție.
Propun toate acestea cu intenția de a depăși un impas. Impasul la care mă refer este dilema epistemică a unei clase sociale suspendate între destrămarea socialismului și imperativele neoliberalismului. Ne mișcăm și noi, inițiatorul acestei discuții și participanții la ea, în parametrii acestui impas. Între mizeria stigmei de a fi estic și strălucirea fantomatică a aspirației la Occident. Pericolul este nașterea unui nou discurs clasist la periferia capitalului global". (Ovidiu POP, iulie 2017)
Ovidiu POP
Principalele sale domenii de activitate sunt literatura bilinguală și teoria decolonială, cărora și-a dedicat mare parte din eforturi de la absolvirea Departamentului de Științe Politice al Universității din Viena (2009). Experiența lui se întinde pe câțiva ani și trece prin diferite instituții academice și artistice din Cluj, București și Viena. Ovidiu Pop se consideră migrant intelectual transnațional și își împarte viața și activitatea între România și Austria. În ambele locuri întreține relații continue și trainice cu grupuri artistice și politice, fiecare din acestea modelându-i convingerile și îmboldindu-l să analizeze teme precum natura colonială a cunoașterii și esteticii, sărăcia, dreptul la locuire, precaritatea, relațiile de gen, migrația, ș.a. Își plasează munca pe graniță, în ținuturile de graniță, parafrazând-o pe scriitoarea chicana Gloria E. Anzaldúa.
Este cofondatorul Das Literarische Kollektiv in der Zweitsprache (Colectivul Literar în a Doua Limbă), un colectiv de scriitori și scriitoare de limbi subalterne care scriu în germană. În ultimii ani, a susținut prelegeri și conferințe în diferite spații artistice și academice din Estul Europei. De curând i s-a decernat premiul Exilitetatur la Viena.
STRĂLUCIREA ŞI NEFERICIREA CLASELOR DE MIJLOC EUROPENE este un proiect organizat de către tranzit.ro/ Iaşi între iunie şi noiembrie 2017.
În 2017, societatea românească pare să fie adânc divizată între cei “iluminaţi şi civilizaţi” şi cei “needucaţi şi nu destul de culturalizaţi”, o diviziune care marchează adâncirea separării de clasă în societatea de tranziţie. Această poziţie Godot-istă deranjează agenda şi intensitatea discuţiei sociale productive, învinovăţind un grup social sau altul pentru lipsa realizărilor. Reflexia acestei situaţii divizate o regăsim în sfera culturală unde capătă logică şi sprijin.
Sub diferite influienţe politice, culturale şi alte practici discursive, clasa de mijloc apare pe scena politică şi culturală a Europei moderne în rolul instigator, iar mai apoi în cel al gardianului ordinii şi progresului; ea are rolul protector şi de interpretă a normelor şi valorilor sociale asociate. Dar cine anume, sau mai bine zis ce anume este clasa de mijloc a prezentului într-o ţară europeană, în Europa în general, într-o ţară din lumea a III-a sau pe întregul mapamond?
Proiectul tranzit. ro/ Iaşi: “STRĂLUCIREA ŞI NEFERICIREA CLASEI DE MIJLOC EUROPENE” oferă multiple perspective şi înţelegeri din interior ale istoriilor şi prezentului clasei de mijloc, precum şi ale diferitelor problematici conexe. Diferitele capacităţi politice, culturale, economice, ideologice şi caracteristicile clasei de mijloc vor fi concentrate creativ, cercetate, analizate şi contestate prin intermediul diferitelor formate artistice şi teoretice.
Anchetele, seminariile, atelierele şi dezbaterile planificate vor evolua în jurul problematicilor pe care artişti, activişti şi teoreticieni din câteva ţări europene le-au identificat deja. Organizarea şi producţia acestui proiect vor oferi multiple oportunităţi diferiţilor specialişti şi audienţelor, pentru a participa şi munci împreună creativ şi emancipator. Activităţile câtorva autori români şi internaţionali au o preistorie în implementarea atât a contextelor diferite cât şi ale celor similare. Realizarea lor în Iaşi va aduce la alte nivele experienţa acumulată , precum şi noua cunoaştere co-generată.
Dintre participanţi: Noa Treister, Ovidiu Pop, Ana Vilenica, Andreea Cioară, Dan Acostioaei, h.arta, BOEM*&Migrating Kitchen, Bojana Piškur & Đorđe Balmazović, Katarzyna Bielińska-Kowalewska şi Zbigniew Marcin-Kowalewski, Ovidiu Gherasim-Proca şi Smaranda Ursuleanu.
Co-curatorii proiectului sunt: Nebojša Milikić, Livia Pancu şi Florin Bobu.
Partener: Asociaţia Oberliht, Chişinău.
Imaginea este preluată de aici.
Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Acest eveniment va fi transmis Live în cadrul proiectului de lungă durată – tranzit. ro/ Iași: Spațiul public. aLIVE desfășurat în perioada 2016-2018 și realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Iași prin programul pentru acordarea de finanțări nerambursabile în anul 2017 din bugetul Primăriei Municipiului Iași.
Partenerul principal al tranzit.ro este Fundaţia Erste.
