english/
tranzit.org/

tranzit.ro/ bucurești/ cluj/ iași/ sibiu/

Noutăți de pe Stație

Text Information/
Picture Gallery/

Aprilie 2018

tranzit.ro/ București
Str. Gazelei 44, sector 4

„În țara noastră cresc cele mai diferite și cele mai căutate plante medicinale. Această bogăție trebuie însă păstrată, întreținută și dezvoltată pentru ca ea să fie folosită an de an. Fără o grijă permanentă, această mare diversitate de plante medicinale poate să descrească și chiar să dispară. Așa s-a întîmplat în trecut cînd datorită recoltărilor neraționale s-a ajuns ca unele plante medicinale să fie pe cale de dispariție (strugurii ursului, ghințura galbenă, angelica). Azi aceste plante sînt declarate monumente ale naturii, iar recoltarea lor este interzisă.

[...]

Culegătorii predau drogurile bine uscate la centrele de achiziție. La aceste centre se recepționează produsele pe fiecare sortiment în parte, cantitativ și calitativ, ținîndu-se seama ca ele să corespundă condițiilor cuprinse în normele de calitate. Tehnicianul sau persoana care face recepția trebuie să cerceteze dacă drogul nu are o umiditate prea ridicată, mirosuri străine, mucegai, amestec cu corpuri străine, părți de plante otrăvitoare, plante fărîmițate prea tare etc.

[...]

Operațiunile necesare obținerii unui drog (planta medicinală în stare uscată) de calitate, comportă respectarea de către culegători și tehnicieni a o serie de măsuri.

(...) O plantă medicinală va reprezenta un produs valoros numai atunci cînd după aspect și conținut corespunde condițiilor calitative cuprinse în caietele de sarcini, norme interne sau standarde. În caz contrar planta recoltată nu diferă mult de o iarbă lipsită de însușiri medicinale, cu deosebire că în multe cazuri ea nu va putea fi folosită nici pentru hrana animalelor, reprezentînd o muncă irosită, un bun pierdut.

[...]

Datorită climatului variat și a altor condiții naturale favorabile, în patria noastră cresc spontan peste 300 de plante medicinale. Această diversitate se explică și prin faptul că țara noastră se găsește la jumătatea distanței dintre ecuator și polul nord și că are multiple forme de relief și sol.

(...) Bogăția în plante medicinale a patriei noastre a fost cunoscută de multă vreme, dar regimul burghezo-moșieresc a neglijat total valorificarea ei. S-a ajuns pînă acolo încît se importa din străinătate urzică, pelin, flori de tei și alte plante medicinale care se găseau din belșug pe meleagurile noastre.”

Lăcrămioara

Mărgăritărel, cerceluși, clopoțele, suflețele, floarea turcului, georgițe.

Convallaria majalis L. (Fam. Liliaceae)

Ung. Májusi gyöngyvirág
Germ. Maiglöckchen

Întrebuințări. Intră în compoziția unor medicamente indicate în boli de inimă. Nu se vor folosi frunzele fără avizul medicului, deoarece sînt otrăvitoare.”

Fragmente din: Plante medicinale din flora spontană, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, București, 1962. Întocmită de Farm. Corneliu Constantinescu și ing. Artin Agopian.

Au conspectat Raluca Voinea și Iuliana Dumitru, tranzit.ro/ București, Stația experimentală de cercetare, Modulul Amborella.

Lăcrămioare în Grădina Tranzit
Foto: Iuliana Dumitru
Fotografie dedicată Liviei Pancu