english/
tranzit.org/

tranzit.ro/ bucurești/ cluj/ iași/ sibiu/

tranzit.ro/ Bucureşti - În acest pavilion se vede artă

În acest pavilion se vede artă
România la Veneția. 89 de ani de bienală

20 iunie – 20 octombrie 2013
Vernisaj: miercuri, 19 iunie 2013, orele 19:00
tranzit.ro/ Bucureşti, Str. Gazelei nr. 44, sector 4

Curator: Daria Ghiu

Cu contribuții de:

Judit Angel, Marius Babias, studioBASAR, Anetta Mona Chișa și Lucia Tkáčová, Club Electroputere, Alexandra Croitoru și Ștefan Tiron, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Kinema Ikon, Daniel Knorr, Călin Man, Wanda Mihuleac, Mihnea Mircan, Miklos Onucsan, Alexandru Patatics, Maria Rus Bojan & Ami Barak & Bogdan Ghiu, Napoleon Tiron, Mona Vătămanu și Florin Tudor.

Cu sprijinul:

ASAC - Archivio Storico delle Arti Contemporanee della Biennale, Arhivele diplomatice (Ministerul Afacerilor Externe), Arhivele Naționale ale României, Muzeul de Artă din Arad, Muzeul Național de Artă al României, Neuer Berliner Kunstverein, Uniunea Artiștilor Plastici.

Pe 19 iunie 1954, România se reîntorcea în Pavilionul său din Giardini di Castello, la cea de-a XXVII-a ediție a Bienalei de artă de la Veneția, după o absență de 12 ani. Cu doi ani înainte, Pavilionul fusese împrumutat, la egalitate, Mexicului și Guatemalei. Un trimis la fața locului, înainte de deschiderea oficială din 1954, se felicita pentru această găzduire temporară, grație căreia pavilionul avea nevoie doar de reparații minime. În 1988, după o altă pauză de artă la Veneția, Napoleon Tiron găsea, în schimb, Pavilionul părăsit și năpădit de oțetari.
În 1942, expoziția din Pavilionul României la bienală era organizată de Ministerul Propagandei Naționale. Cum intrai, privirea se oprea pe două busturi: supradimensionat, Mareșalul Antonescu. Mai mic – Regele Mihai. Cu doar patru ani înainte, în 1938, istoricul Nicolae Iorga cumpărase și construise, prin eforturi personale, Pavilionul României la Veneția, parte dintr-o structură mai mare, arhitectura fascistă a italianului Brenno del Giudice.

Bienala de artă de la Veneția s-a născut în 1895 și a devenit în scurt timp reperul zero al artei internaționale. Urmașă a Expozițiilor Universale, bienala găzduiește în acest moment 29 de pavilioane naționale doar în Giardini Napoleonici: primul, al Belgiei, construit în 1907; ultimul, al Coreei, în 1996. Odată cu fiecare ediție, numărul țărilor participante crește. În 2013, 88 de națiuni expun la Veneția, presărate în tot orașul.
Istoria României la Bienală e fragmentată, construită din absențe și prezențe. Se citește din documente, din presa locală și cea internațională, din cataloage și fotografii, din dialogul cu artiștii, curatorii și comisarii. Nu începe nici în 1954, nici în 1938, dar politic o ia în ambele momente de la capăt. În 1924, România este prezentă pentru prima oară ca națiune la bienală, cu o expoziție-mamut, în Palazzo dell'Esposizione: 106 lucrări și 36 de artiști, o carte de vizită a unei artei românești tinere. Se reîntoarce abia în 1938, fundalul sonor al inaugurării Pavilionului fiind asigurat de imnul Giovinezza.

În 1948, Bienala se redeschide și este timpul pentru marile retrospective de artă, care ar trebui să vindece rănile mondiale ale războiului. În 1954, România revine în forță. Pavilionul devine un important instrument de propagandă. „În acest pavilion se vede artă” scrie un vizitator în Registrul Pavilionului R.P.R. la Bienala din Veneția. Urmează din acel moment o dezbatere bine dirijată despre arta „sănătoasă” vs. cea occidentală, demonizată. O expoziție de cumpănă este retrospectiva Țuculescu, curatoriată de Petru Comarnescu în 1966. Extraordinar receptată de presa occidentală, ea vine „prea târziu”, pentru un artist deja dispărut. Perioada cuprinsă între 1968 și 1982 stă sub semnul criticului Ion Frunzetti; în Pavilion sunt cei care, în România, ocupă scena artistică locală. Anii `90 sunt ai recuperărilor artistice, iar comisari organizatori sunt Dan Hăulică, Radu Varia, Coriolan Babeți. Odată cu 1999 și expoziția curatoriată de Judit Angel, avându-i la Veneția pe Dan Perjovschi și grupul SubREAL, România – scrie presa occidentală – „vorbește în sfârșit aceeași limbă cu noi”.

Pavilionul României la Bienala de artă de la Veneția este spațiul de întâlnire al raporturilor diplomatice și al politicilor culturale. Politic prin însăși apariția lui, în 1938, el trasează mult mai mult decât istoria artei românești a secolului XX. Expoziția de față prezintă o privire transversală asupra istoriei pavilionului, înăuntru și în afară, de la periferie către centru și înapoi la margine. O istorie a reușitelor, dar și a eșecurilor, cu momente de reprezentări la vârf ale „artei naționale”, care au oscilat identitar în funcție de momentul politic.

Mulțumiri:

Corina Lucia Apostol, Kinga Bódi, Mădălina Brașoveanu, Geta Brătescu, Elena Cazzaro, Eduard Constantin, Simion Constantin, Mihai Constantinescu, Ruxandra Demetrescu, Mirela Duculescu, Marica Gallina, Ruxandra Garofeanu, Mădălin Geană, Adrian Guță, Valentina Iancu, Cătălin Ilie, Marian Ivan, Ruxandra Juvara-Minea, Petru Lucaci, Stelian Obiziuc, Anca Oroveanu, Livia Pancu, Dan Perjovschi, Mihai Pop, Anca Rujoiu, Alina Şerban, Sânziana Șerbănescu, Ioana Vlasiu, Beat Wyss.

Design grafic şi instalare expoziție: Palier Design
Asistență expoziție: Anastasia Jurescu

Daria Ghiu este doctorand al Universității Naționale de Arte din București și bursier al SIK-ISEA (Institutul de cercetare a artei) din Zürich, cu o teză despre Pavilionul României la Bienala de artă de la Veneția: istoric, mecanisme instituționale, context internațional.
În 2008 a lucrat în Departamentul de Educație al bienalei de artă Manifesta 7, în Italia. Este jurnalist cultural și critic de artă, pentru diferite publicații culturale românești (Bucureștiul cultural, Dilema veche etc.) și reviste de specialitate: Arta, IDEA artă+societate, Igloo, Art Press,Turn On Art. A Global Vision on Contemporary Art. Din 2008 colaborează cu Radio România Cultural, unde realizează reportaje și interviuri pe teme ce vizează scena de artă contemporană românească.

tranzit.ro/ Bucureşti
Str. Gazelei nr. 44, sector 4
Expoziția poate fi vizitată pe bază de programare.

Contact: Raluca Voinea
raluca.voinea@tranzit.org
Tel. 031 482271

Într-o formă adaptată, expoziția va fi itinerată la tranzit.ro/ Iaşi în toamna 2013. Ea face parte din programul „Ficțiune, retorică şi fapte”, dezvoltat de tranzit.ro în 2012-2013.

În perioada 1 iunie – 24 noiembrie 2013 poate fi vizitat la Veneția Pavilionul României la a 55-a ediție a Bienalei, în care este prezentat proiectul „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneția”, al artiştilor Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş.
http://issuu.com/an_immaterial_retrospective/docs/shortguide


http://ro.tranzit.org/
Partenerul principal al tranzit.ro este Fundația ERSTE.