english/
tranzit.org/

tranzit.ro/ bucurești/ cluj/ iași/ sibiu/

Sarajevo Album

Narațiuni și experiențe colective ale orașului

Text Information/
Picture Gallery/

În luna mai prezentăm o serie de evenimente, parte din programul internațional Actopolis. The Art of Action.

ACTOPOLIS aduce împreună artiști, urbaniști și activitiști din metropolele Europei de sud-est și din regiunea Ruhr, într-un laborator de producție comun. Problemele legate de viitorul vieții urbane nu mai pot fi privite doar la un nivel local. ACTOPOLIS este o chemare la acțiune și la co-producerea orașului, dincolo de granițele dintre discipline și națiuni sau de diferențele culturale.

Proiectul are loc în Atena, Belgrad, București, Ankara/Mardin, Oberhausen, Sarajevo și Zagreb.

Un proiect al Goethe-Institut și Urbane Künste Ruhr.

Direcția artistică: Angelika Fitz și Katja Aßmann.

Curatorii programului Actopolis București: Ștefan Ghenciulescu (Asociația Zeppelin) și Raluca Voinea (tranzit.ro/ București).

Actopolis

Armina Pilav s-a născut în Bosnia și Herțegovina. Și-a obținut doctoratul în Urbanism la Școala doctorală a Facultății de Arhitectură din Veneția. Cercetarea și practica ei sunt legate de observarea, vizualizarea, textualizarea și regândirea orașelor ce se află în mijlocul unui război sau care au trecut recent printr-un război sau prin alte situații urbane extreme (urbanism de tip post-criză). Armina urmărește o abordare de lucru colaborativă dintr-o perspectivă feministă în modelarea spațiilor urbane și citirea orașului, propunând o metodologie numită analiză inter-medială. Armina își dezvoltă munca de cercetare și proiectele urbane prin intersecții ale instrumentelor de cercetare, ale formelor spațiale și reprezentărilor media, care sunt utilizate în arhitectură, urbanism, artă și mass-media. A publicat mai multe lucrări științifice și alte texte despre teritorii în conflict / post-conflict în Sarajevo și a participat la numeroase conferințe științifice internaționale și evenimente legate de domeniul arhitecturii. La Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2014, ea a prezentat proiectul de cercetare „Sarajevo și soluții de urgență auto-generate în contextul războiului”. A coordonat mai multe workshopuri cu cetățeni și studenți la arhitectură, printre care: participarea la programul de rezidențe „Decolonizing architecture” în Palestina (2008) și workshopul „Remaking our city” din Sarajevo (2012), parte din proiectul artistic „Bring In Take Out Living Archive”. În prezent, ea este co-autor și cercetător al programului de acțiune-cercetare Gradologija / Cityology, ce examinează producția participativă a orașului Sarajevo și relațiile dintre spații urbane comune și publice. Din 2011 este membru al Asociației Crvena pentru cultură și artă din Sarajevo.

Katarina Bošnjak a absolvit Facultatea de Arhitectură din Sarajevo în 2014. Este arhitect junior la OSNAP d.o.o., colaborator academic la Facultatea de Arhitectură, Departamentul de Urbanism și membru al LIFT – Spatial Initiatives, un ONG format din arhitecți tineri și studenți la arhitectură, prin care a participat la proiectul Days of Architecture and Nights of Architecture. Katarina scrie despre arhitectură pentru revista studențească '303'. A participat la mai multe școli de vară și workshopuri, cum ar fi școala de vară Vitanje din Slovenia, unde a produs o instalație numită „KSEVT as playground”, care a primit mențiunea studențească la Piran Days of Architecture în 2015. Katarina consideră că există un decalaj între spațiu și utilizatori și o distanță și mai mare între arhitecți și utilizatori ai spațiului, pentru care ea vede un potențial de explorare a emoțiilor, percepțiilor și psihologia utilizatorilor și spațiului în sine, și consideră că spațiul ar trebui să acționeze ca un moderator pentru "educarea" utilizatorilor și să încurajeze oamenii să pună întrebări despre spațiu și societate.

Prezentarea are loc în cadrul schimbului dintre orașele participante în proiectul Actopolis. Armina Pilav și Katarina Bošnjak sunt participante în programul Actopolis din Sarajevo, curatoriat de Danijela Dugandžić.