english/
tranzit.org/

tranzit.ro/ bucurești/ cluj/ iași/ sibiu/

Adrian Ganea: Hrană pentru păsări

O intervenție din seria The Last Archive

tranzit.ro/București și The Last Archive prezintă:
Adrian Ganea: Hrană pentru păsări

21 decembrie 2021, 15:00-17:00

O intervenție pe terenul Stației Experimentale de Cercetare pentru Artă și Viață, sat Siliștea Snagovului, comuna Gruiu, județul Ilfov
Coordonate: https://goo.gl/maps/JQMtN2spqm3iiXMHA
Acces: cu mașina via DN1 sau A3; cu autobuzul 446, plecare de la Piața Presei Libere, coborâre la stația Pescari

„De la reprezentarea lumii așa cum este aceasta, arta trebuie să treacă la reprezentarea lumii viitoare în felul în care aceasta trebuie să se organizeze.” (Valerian Muraviov, fragment din Stăpânirea timpului, 1924)

Înainte ca oamenii să înceapă să-și desfășoare activitățile pe teritoriul Stației de Cercetare, artistul Adrian Ganea instalează aici o serie de obiecte menite a oferi hrană păsărilor locului, atrăgând atenția asupra speciilor cu care vom conviețui și aducând o ofrandă pentru inspirația tehnică și artistică pe care păsările au dat-o oamenilor de-a lungul timpului. Obiecte stranii dar și funcționale, lucrările semnalizează un câmp pe care aparent nu se întâmplă nimic. Ele redirecționează privirea spre viețuitoarele cerului, și mai abstract, spre cosmos, indicând un timp în afara duratei, în care ordinea superioară a coexistenței speciilor diferite este redată de către artă.

„Pentru acest proiect m-a interesat în special scopul existenței la cosmiști, după ce visul nemuririi pentru toate formele de viață a fost realizat. Dincolo de acest scop (acțiunea colectivă la Nikolai Fiodorov), care presupune prezervarea vieții în toate formele ei, ideile cosmiste propun extinderea cunoașterii către toate formele de viață prin intermediul artei. Astfel, dincolo de strictul necesar pentru supraviețuire, cunoașterea devine un soi de hrană ce poate fi transmisă prin artă celorlalte specii. Lucrarea propusă își dorește să fie atât hrana care întreține viața, cât și un artificiu estetic pentru speciile zburătoare care sunt colocatare în acest spațiu din Siliștea Snagovului.

Dacă privim în mod speculativ, din perspective cosmiste în care arta și știința converg, sculptura Pasărea în spațiu, realizată de Constantin Brâncuși în 1923, aceasta este un obiect metalic aerodinamic care ar putea călători în spațiu. Dacă l-am vedea prinzând viață într-un proiect cosmist, acest obiect zburător ar fi integrat în totalitatea cosmosului viu, hrănindu-se cu resursele cosmosului și cunoaștere, iar privirea obișnuită de o sută de ani să îl privească pe orizontală, ca pe un fetiș estetic, ar fi forțată să se raporteze la verticala către care sculptura aspiră în gestul ei.

Tot în 1923, Kazimir Malévici începe să lucreze la o serie de sculpturi numite Arkhitektons, care erau prototipuri pentru stații spațiale. Acestea ar conține la rece și fără gravitație corpuri umane care ar urma să fie resuscitate. Fiind realizate la o scară redusă, ne putem imagina că aceste sculpturi arhitecturale ar putea găzdui mai degrabă păsări decât oameni, având chiar indicate intrări circulare ce seamană cu cele ale adăposturilor pentru păsări.

Mă interesează ce relație există între specii și cum păsările ne-au oferit atât de multă cunoaștere care s-a tradus adesea prin mijloace estetice. Această relație corespunde cu anumite idei cosmiste, dar o consider și o direcție relevantă pentru vremurile post-apocaliptice.” (Adrian Ganea)

Intervenția realizată de artistul invitat Adrian Ganea are loc pe un teritoriu ce urmează încă a fi definit, acela al Stației Experimentale de Cercetare pentru Artă și Viață. Aici lucrările sale (sculpturi-obiecte) sunt expuse în cel mai propriu sens: cu un câmp deschis drept ramă, fără niciun fel de cadru de receptare preexistent, în mijlocul iernii, unde vor rezista poate o zi, poate mai multe luni. Dar, de vreme ce apocalipsa a avut deja loc, ele apar astfel ca o proiecție înspre și dinspre viitor, întruchipând gesturile necesare pentru a-i răspunde acestuia: curajul și generozitatea.

Născut la Târgu-Mureș în 1989, Adrian Ganea este un artist a cărui practică variază de la scenografie de teatru la sculptură și animații 3D. Lucrează în general în domeniul artelor performative, fiind interesat în special de cultura digitală. Îl preocupă în mod deosebit cum se pot materializa diverse forme de ficțiuni prin subiectivitatea tehnologiilor. În general își compune lucrările în încercarea de a crea spații liminale, construind decoruri din green screen, lumi digitale și simulări în care granița dintre intangibil și material devine ambiguă.


Ultima Arhivă este un proiect inițiat de artistul Vlad Basalici și pus în practică alături de curatoarea Raluca Voinea în cadrul centrului de artă contemporană tranzit.ro/București. Vlad Basalici a colecționat ziare tipărite, apărute în data de 21 decembrie 2012, ultima zi înainte de ceea ce ar fi trebuit să fie apocalipsa așa-zis anunțată de civilizația Maya, acest eveniment și știrile publicate despre el constituind baza pentru apariția Ultimei Arhive.

Începând cu 2013, o serie de artiști au fost invitați să propună o expoziție pornind de la materialul acestei Arhive. Péter Szabó, Monotremu, Giles Eldridge, Vilmos Koter, Kiki Mihuță, Maria Baroncea și Anca Bucur sunt artiștii care au lărgit conceptul Ultimei Arhive, prin realizarea unui proiect, deschis în fiecare an pe 21 decembrie, în spațiul în care tranzit.ro/ București a activat între 2012 și 2019.

Proiectul Ultimei Arhive din 2020, “Abecedar 2012”, a avut loc în spațiul virtual și poate fi vizionat aici: https://vimeo.com/manage/showcases/8902771/info.

Pentru mai multe informații puteți scrie pe adresa de email: raluca.voinea@tranzit.org.

http://www.vladbasalici.com/thelastarchive.html



Related
Abecedar 2012
Stația experimentală de cercetare pentru artă și viață
UNCERTAIN XENOLITHS – future remnants of a haunted geology